Elemente de metafizică creştină la Lucian Blaga

   În această lucrare îmi propun să redau viziunea metafizică a lui Lucian Blaga, pornind de la caracterul ”zădărnicit” al creaţiei, întâlnit la Marele Anonim, ”generatorul” sau centrul metafizic pe care îl numeşte Blaga, în opera sa, Diferenţialele divine. De asemenea, voi prezenta modul în care Blaga apreciază geneza lumii, nu ca o creaţie, sau facere, ci ca o des-facere, în acest context fiind amintite şi diferenţialele divine, ca emanaţii care nu oglindesc centralismul Marelui Anonim, ci, dimpotrivă, reflectă diferenţa. Ca punct de reper în elaborarea textului, voi lua lucrarea lui Blaga, Trilogia cosmologică, apărută la Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.

Dragoş Huţuleac

                          Constantin Rădulescu Motru


III.1
„În Filosofia Culturii, Tudor Vianu observa ponderea pe care a avut-o în cultura română mai nouă, reflexiune acesteia asuprea propriilor sale destine și consemna, în legătura cu aceasta apariția unui tip de intelectual caracteristic și anume « tipul conducătorului cultural», al « omului de cultură care nu cultivă numai o specialitate științifică anumită, ci care reflectează la destinul global al culturii noastre și care se simte răspunzător de întrega orientare a civilizației țării.» Acestui tip îi aparține, putem spune, și personalitatea complexă a lui Constantin Rădulescu Motru.” - afirma Petru Vaida în introducerea pe care o face omului de cultură român, în studiul dedicat dânsului din „Istoria Filosofiei Românești”, apărută în vara anului 1980. Și are dreptate. Personalitatea sa enciclopedică, împreună cu vocația sa pedagogică, îl pun pe Rădulescu Motru în ipostaza celui mai influent gânditor român din prima jumătate a secolului trecut, chiar dacă această afirmație pare a fi nițel exagerată.

Ioana Baciu

                  Dialog între un creştin şi un filozof

                    
    Discutând despre existenţa lui Dumnezeu, creştinul îi argumentează filosofului că Dumnezeu există în toate lucrurile frumoase din jur.

Ioana Baciu

            Nietzsche şi filosofia interpretării

    Miza analizei pe care domnul Bondor o face asupra gândirii nietzscheene aste desluşirea modului în care Nietzsche aplică acea „filozofie a interpretării”. Din concluzia cărţii recenzate, aflăm că acest tip de filozofie este „critica însăşi, cu rezultatul ei cu tot” (p. 307). Astfel, titlul „Dansul măştilor” folosit de domnul Bondor s-ar referi la acel joc al interpretărilor. Totul participă la devenirea lucrurilor, ca într-un dans, însă se impune devoalarea iluziilor, aparenţelor, a măştilor O altă precizare demnă de menţionat, de asemenea prezentă în „Concluzie”, e aceea că, pentru Nietzsche, interpretările sunt măşti, aparenţe, în momentul în care se prezintă drept adevăruri.

Elena-Brânduşa Steiciuc

O lucrarea de referinţă în reflecţia asupra
literaturii pentru tineret

    Rezultat al unei reflecţii de mai bine de două decenii asupra scrierilor destinate copiilor şi tinerilor, recenta lucrare a lui Muguraş Constantinescu  –  Lire et traduire la littérature de jeunesse/A scrie şi a traduce literatura de tineret, – cu o prefaţă de Jean Perrot, Editura Universităţii din Suceava, 2008, 300 p. – se prezintă cititorului ca o invitaţie la a reîntâlni un tip de literatură care nu a încetat să preocupe lumea adulţilor.
 Autoarea predă literatura franceză, povestea de autor şi traducerea literară la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, unde este directoarea Centrului de Cercetări Inter Litteras şi redactor şef la revista Atelier de traduction. Preocupările ei în domeniul poveştii i-au adus importante premii literare, în România şi în Franţa, culminând  prin publicarea de lucrări care au avut o foarte bună recepţie din partea specialiştilor: Imaginaire du conte (2004), Les contes de Perrault en palimpseste (2006). O altă direcţie în activitatea lui Muguraş Constantinescu este traducerea, percepută în aceeaşi măsură ca teorie şi ca practică, semnând una dintre versiunile româneşti a celebrelor  Contes de Ma Mère l’Oie/Poveştile Mamei Mele Gâsca. 
 

        Site-ul tău este aici?

Ziarul în care poţi avea încredere.

NordLitera  vă  propune:

¤ La adresa clement@nordlitera.ro se primesc şi materiale pentru revista BUCOVINA LITERARĂ, editată de Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Consiliul Judeţean Suceava. Aşteptăm, prin urmare, şi astfel de propuneri, cu specificarea: pentru revista Bucovina literară.

¤ Revista "NordLitera" deţine acordul conducerii redacţiei revistei "Bucovina literară" de a publica texte din cuprinsul acesteia, dar numai după ce numerele în care apar sunt epuizate pe piaţă.