Comori de suflet românesc
Ediţia a VII-a, 2009

   În cadrul Festivalului Internaţional de Folclor “Întâlniri Bucovinene” s-a desfăşurat, ca în fiecare an, faza finală a Festivalului Concurs Judeţean de Interpretare a Folclorului muzical coregrafic “Comori de Suflet Românesc”. Cele nouăsprezece formaţii participante în concurs au adus un plus de culoare şi autenticitate celor patru zile de sărbătoare a folclorului bucovinean găzduite de municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Festivalul Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”, Câmpulung Moldovenesc, 2009

Toleranţa şi multiculturalitatea Bucovinei au fost încă o dată puse în lumină prin cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor Întâlniri Bucovinene, care s-a desfăşurat între 23-26 iulie la Câmpulung Moldovenesc. Un eveniment de excepţie, o sărbătoare mondială a folclorului bucovinean. Festivalul a luat fiinţă în 1990 la Jastrowie – Polonia, la iniţiativa domnului Zbigniew Kowalski, şi îşi propune să promoveze tradiţiile şi obiceiurile autentice din Bucovina, comportându-se ca un adevărat ambasador al culturii bucovinene în ţări precum Polonia, România, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. Pe teritoriul românesc, festivalul a ajuns acum la cea de-a X-a ediţie.

Mihai Camilar

            Din calendarul popular. Arminden

   La 1 mai, calendarul popular consemna pentru societatea tradiţională sărbătoarea numită Arminden, o zi închinată unei reprezentări mitologice protectoare a vegetaţiei, a holdelor şi animalelor domestice. Înainte vreme, mai ales în comunităţile rurale, cu această ocazie se arbora în centru aşezărilor Pomul de Arminden, un substitut în ipostaza fitomorfă a zeităţii mult adorate în plină primăvară. Acest pom (un vârf de brad înfipt într o prăjină înaltă şi împodobit cu panglici multicolore), numit pe alocuri şi Maiagă, primea în structura sa primară  fantasmele unui arbore cosmic, un simbol al vegetaţiei renăscute şi probabil că încă din neolitic era şi expresia puterii mirifice a naturii, un suport ideal al mitologiei fitologice carpatice şi nu numai, pentru că îl întâlnim cam peste tot în spaţiul est european la cehi, slovaci, unguri, polonezi, ruşi, ucraineni.

Nicolae Cârlan

          Folclor si etno-folcoristi din "Tara Dornelor"

     Malinarul Vasile Pantiru a diriguit ani si ani viata culturala din „Tara Dornelor" (acum a revenit la catedra), îndreptându-si prioritar atentia spre universul culturii populare, cu predilectie spre folclor si etnografie, traditii si obiceiuri. Împreuna cu Constantin Stancu (Pitesti) si (pentru doua din cele sase carti, toate donate Bibliotecii „I. G. Sbiera" Suceava) cu Gheorghe Ion Paun (Focsani), a realizat o colaborare fructuoasa, concretizata în aparitii editoriale valorificând zestrea etno-folclorica (dar nu numai) din cele trei zone, precum urmeaza:

Mihai Camilar

                 Din calendarul popular. Ziua păcălitului

      Păcălitul la români a fost generat de mentalitatea comună a societăţii tradiţionale, şi ca replică sau transpunere divertismentală a unor aspecte vizibile ale fenomenelor atmosferice, păcălitul fiind pe cât de larg răspândit pe atât de greu de interpretat şi elucidat, limitele lui pierzându se în faldurile unui trecut necunoscut. Ziua de 1 aprilie era instituită ca o zi a păcălitului, zi specială din calendarul popular care s-a păstrat secole la rând într o conştiinţă voluntară având la bază aspectele contradictorii ale naturii, când fiecare gest se manifesta pentru ca lumea să se amuze, ca un act de voinţă şi de echilibru. Se pare că păcălitul a avut la bază aspectul general contradictoriu al lunii aprilie. Numele popular  al acestei luni – Prier – defineşte timpul favorabil pentru toate semănăturile, precum şi pentru turmele scoase la păşunat.

        Site-ul tău este aici?

Ziarul în care poţi avea încredere.

NordLitera  vă  propune:

¤ La adresa clement@nordlitera.ro se primesc şi materiale pentru revista BUCOVINA LITERARĂ, editată de Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Consiliul Judeţean Suceava. Aşteptăm, prin urmare, şi astfel de propuneri, cu specificarea: pentru revista Bucovina literară.

¤ Revista "NordLitera" deţine acordul conducerii redacţiei revistei "Bucovina literară" de a publica texte din cuprinsul acesteia, dar numai după ce numerele în care apar sunt epuizate pe piaţă.