Celui ce scrie

Vei străluci degeaba în cocina de porci

Şi orice-ai face lumea tu nu poţi s-o întorci.

Iar peste-a lor statistici tu de vei răsări,

Te-or nivela curând, la fel cu toţi să fii.

Că ei de fapt nu văd că tu le eşti asemeni

Şi-n timpul tău de azi încerci ceva să semeni,

E timpul tău mai altfel decât este al lor,

Iar focul tău mai arde, de roade ţi-este dor,

Ai daru-acela sacru de-a pune în cuvinte

O veche cutezanţă de a privi-nainte.

Ei vor citi şi socoti şi înţelege

Că fibra cea adâncă de ei o să te lege.

Tu, peste ani, acolo, de mult nu vei mai fi

Şi poate-atunci, prin tine, pe ei s-or preţui,

Ştiind că n-ai avut pe lume altă vină

Decât de-a le fi lor o scumpă rădăcină.

Şi lacrima te doare, în ochii unde-o ţii,

Că astăzi şi aici tu numai una ştii

Vei străluci degeaba în cocina de porci

Şi orice-ai face lumea tu nu poţi s-o întorci...